adrian26
138 poze   63268 vizite

Ghid de diagnostic in bolile infectioase ale animalelor

Bolile infectioase constituie un din cele mai importante probleme ale patologiei veterinare, prin pierderile economice ce le pot antrena, ca o consecinta a difuzibilitatii mari si mortalitatii ridicate.
Reusita luptei depinde in mare masura de stabilirea cat mai rapida si mai precisa a diagnosticului.



Principii generale de diagnostic in bolile infectioase.
In bolile infectioase , stabilirea diagnosticului are o importanta deosebita, deoarece de precocitatea si de precizia lui depinde nu numai succesul curativ, dar si succesul masurilor profilactice, care trebuie initiate imediat,pentru prevenirea extinderii bolii. Orice eroare a diagnosticului antreneaza consecinte economice foarte grave, uneori putand compromite intregul efectiv de animale in care a izbucnit boala. De aceea diagnosticul bolilor infectioase la animale incuba o responsabilitate deosebita din partea medicilor veterinari. In general diagnosticul bolilor infectioasela animale se stabileste prin manifestarile clinice, a modificarilor morfopatologice, si a celor furnizate de examenul alergicsi a cercetarilor de laborator (bacteriologice, virusologice, serologice, hematologice, etc.) In situatile in care se ivesc boli infectioase sau suspiciune de asemena boli medicul veterinar efectueaza "ancheta epizootologica". Aceasta reprezinta un complex de investigatii prin care se urmareste stabilirea conditiilor de aparitie a unor boli transmisibile, originea, caile de vehiculare, factorii care au favorizat aparitia imbolnavirilor, extinderea si caile de difuzarea epizootiei si alte date necesare in vederea diagnosticului si aplicarii masurilor pentru combaterea si prevenirea extinderii bolii.


Ancheta epizootologica are drept scop sa stabileasca urmatoarele:

-date privind situatia epizootiei: daca boala s-a extins si in alte curti sau localitati; fermele zootehnice si numarul curtilor in care a aparut; afectivele de animale receptive (pe ferme, curti , sectoare); specia afectata; numarula nimalelor imbolnavite, categoria de varsta, dinamica imbolnavirilor si pierderilor.

- originea si caile de introducere a bolii: se va analiza daca in efectiv a mai evoluat boala respectivasau a fost introdusa din afara. In acest scop se vor face cercetari pentru a stabili: daca in zonele din jur au existat focare de boala cunoscute sau necunoscute; daca boala a fost introdusa cu animale nou achizitionate ( ce animale, cand au fost introduse si daca au fost tinute in carantinaprofilacticasi supuse testelor de diagnostic conform instructiunilor); daca se banuieste ca boala a fost introdusaprin animale salbatice(cand si ce imprejurari); daca boala a fost introdusa prin animale de import, prin produse de origine animala, receptioneri straini; daca boala a putut fi introdusa pe cale indirecta, prin persoane, mijloace de transport, furaje si alte produse sau diferiti factori (invazii de rozatoare, pasari migratoare, cand si in ce imprejurari).

- factorii care au favorizat aparitia si evolutia bolii in efectiv: pentru acestea se vor face investigatiicu privire la: starea de intretinere a animalelor la care a apraut boala; daca alimentatia a fost corespunzatoarecantitativ si calitativ; daca sau folosit deseuri de abator, de la fabricile de prelucrare a produselor animale sau resturi culinare nesterilizate; conditile de cazare si microclimat ( denstitate, ventilatie, temperatura, evacuarea dejectilor, etc.); situatia imunologica fata de epizootia respectiva; daca s-au aplicat tratamente de necesitate pentru boala respectiva si ce rezultate sau obtinut; daca au existat deficiente in aplicarea masurilor de profilaxie generala pentru prevenirea aparitiei epizootiei; daca se aplica corect tehnologiile de productie si sanitar veterinare; daca au intervenit schimbari brsce de temperatura; alti facotori care au putut favoriza aparitia si extinderea bolii.


EXAMENUL CLINIC

Examenul clinic al animalelor bolnavede boli infectioase se face prin utilizarea metodelor generale (inspectie, palpatie, percutie, ascultatie) si uneori, prin metode speciale (examenul sangelui, al urinei etc.) fiind intotdeauna un examen general complet, deoarece:

1. Bolile infectioase in marea majoritate a cazurilor evolueaza ca boli generale ale intregului organism, ce pot provoca tulburari patomomorfologice si functionale in diverse organe, tulburari ce trebuie avute in vedere intotdeauna la stabilirea diagnosticului, al tratamentului si profilaxiei.
2. Nu sunt rare cazurile cand pe aceleasi animale evoloueaza simultan, doua sau mai multe boli infectioase.
3. Examenele partiale, incomplete sau superficiale pot duce la erori sau scapari in diagnostic cu consecinte economice grave.

Examenul clinic trebuie sa fie precedat intotdeauna de luarea datelor anamnetice, acestea relevand antecedente adesea foarte pretioase pentru diagnostic si care ajuta la evitarea eventualelor accidente. La examenul clinic al animalelor nu se va omite niciodata luarea temperaturii interne a corpului, stiind ca una din manifestarile cliniceintalnite in marea majoritate a bolilorinfectioase este hipertermia. Ridicarea temperaturii peste limita normala a speciei este adesea singura manifestare a starii de boala, alteori este elementulcare premerge instalarea cortegiului simptomatic. Succesiunea diferitelor faze ale examenului clinic este urmatoarea: anamneza; examenul animaluui de la distanta prin inspectie, in statiune si in locomotie; contentia animalului in vederea examenului imediat; termometria;controlul marilor functiuni (puls, respiratie, mucoase); examenul pe aparate, pentru depistarea eventualelor tulburari patomorfologice si functionale, caracteristice sau nu unor boli infectioase.


EXAMENUL ALERGIC

Unii agenti patogeni patrunsi in organism, datorita insusirilor antigenice produc o stare de sensibilitate particulara (alergie), care fac ca organismul gazda sa reactioneze diferitla un nou contact cu acelasi antigen. Punerea in evidenta a starii de alergie se face cu ajutorul unor produse revelatoare (maleina, tuberculina, alergenul brucelic, etc.) Alergia nu se instaleaza concomitent cu infectia, ci dupa o anumita perioada (prealergica), a carei durata poate fi de 14-21 de zile sau mai lunga, in functie de agentul determinantsi de starea de reactivitate a organismului. Odata instalata, alergia prezinta o perioada de crestere in intensitate, o perioada care poate prezenta unele oscilatii, apoi o perioada de declin. Ea are durata diferita, in functie de organism si de boala, in unele cazuri disparand la cateva luni, alteori persistand chiar 1-2 ani de la vindecare.

EXAMENUL ANATOMOPATOLOGIC

De multe ori aparitia primelor cazuri de imbolnaviri in colectivitatile de animale ramane nesesizata la timp, din cauza lipsei de atentie a personalului de ingrijire si supraveghere, simptomatologiei uneori necaracteristice si putin manifestatecu care evolueaza boala, unei evolutii rapide a bolii. Pentru aceste considerente, de foarte multe ori, medicul veterinar de teren se gaseste in fata unuia sau mai multor cadavre si numai cu ocazia examenului necropsic al acestora face prima constatare despre prezenta unei boli infectioase la animalele din gospodaria respectiva. La examenul necropsic efectuatin mod curent in colectivitatile de animale, medicul va trebui sa acorde intotdeauna o foarte mare atentie si sa cerceteze daca printre modificarile anatomopatologice constatate nu se gasesc si modificari care sa trezeasca banuiala sau sa stabileasca cu certitudine existenta si a unei boli infectioase.
DSC01550
DSC01550


Comentarii album • 0
Acest album nu are incă nici un comentariu.
Către: adrian26

Mesaj:
Mesajul a fost trimis.
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.